Pe o piața a muncii unde noua generație își schimbă jobul fără prea multe remușcări și cu o rapiditate greu de acceptat pentru angajatori, companiile au o nouă promovare: să îi facă pe aceștia nu doar să rămână în cadrul echipei, ci să fie implicați.
Trei specialiste în domeniul resurselor umane au răspuns în cadrul conferinței HR Summit Cluj la o serie de întrebări în legătură cu acest subiect.
De ce este important engagementul angajaților?
Mădălina Bălan, managing partner Hart Consulting: ” Engagementul a fost demonstrat că are un impact direct asupra clientului, asupra businessului. Personalitatea liderilor are un impact direct asupra calității engagementului. Ei au un impact direct asupra moralului echipei. Trebuie să fim foarte atenți când facem referire la engagement mai ales la vârful organizației.
Personalitatea are un impact direct în calitatea leadershipului. Trebuie luată foarte mult în calcul pentru că determină multe decizii. Este vorba despre abilitatea de a forma și a menține echipe eficiente. Performanța echipei este un indicator foarte bun al calității liderului. Dacă oamenii din echipă nu își găsesc sensul, nu își văd misiunea în cadrul organizației, nu vor fi implicați.”
Cristina Bica, HR specialist ISDC: “Pentru mine engagementul are o componentă dinamică, se referă la relația pe care o are angajatul cu angajatorul. Are o componentă intelectuală, una emoțională și una socială(nu sunt eu singur la serviciu, e foarte important să simți că faci parte din grup). Componenta socială pe care comunitatea o satisface este foarte importantă.”
Carmen Nicula, managing partner HR4Business: ” Este vorba despre oameni care să meargă peste efortul normal cerut de fișa postului ca să ajute întreaga organizație, întreaga comunitate. Pachetul de beneficii este necesar, dar nu este cel care trebuie să definească angajatul engaged.”
Cum pot fi aliniate valorile personale cu cele ale organizației
Carmen Nicula, managing partner HR4Business: ” Am făcut un studiu de un an și jumătate în organizația în care lucram în momentul respectiv. Studiul a pornit cu o investigare a nivelului de compatibilitate a valorilor pe care fiecare individ le are. Preocuparea mea a venit pornind de la simpla observație că foarte mulți care ajung în conducerea organizației ajung la un moment dat să nu se mai regăsească în valorile ei. De multe ori este vorba despre o lipsă de consistență între ceea ce declari ca lider și ceea ce simți și gândești. Nu poți fi un exemplu pentru ceilalți, când de fapt autenticitatea nu există. ”
Cum ați descrie managerii care vor să formeze comunități?
Cristina Bica, HR specialist ISDC: “ Liderul să se comporte consistent, dacă și-a ales o valoare, să o respecte, să se vadă acest lucru în deciziile pe care le ia. Este vorba despre consistență. Este nevoie și de viziune, dar și de o anumită căldură, implicare față de echipă. Liderii de succes nu pun o distanță între ei și ceilalți. Principalul cost este cel al vulnerabilități. Cei care fac parte din echipă trebuie să vadă că sunt un om cu defecte. Este o definiție a puterii, a fi puternic înseamnă să poți să îți asumi să vorbești despre greșelile pe care le-ai făcut. Engagementul este foarte mult despre relația pe care o ai cu angajatorul.”
Cum poți observa dinamica engagementului?
Mădălina Bălan, managing partner Hart Consulting: ” Cel mai simplu este să existe un dialog între management și echipă. Toate studiile care analizează engagementul arată faptul că 70% dintre cei care lucrează nu sunt implicați. Care sunt semnele la care te uiți pentru a diagnostica lipsa engagementului? M-aș uita la dinamica din ședințe, e un monolog al liderului sau e un dialog. Organizațiile ar trebui să ofere liderului un mai bun self awareness. Cred că mai multă modestie la nivel de vârf ar duce la mai multe eficiență.”
Ce ar trebui să se întâmple ca un lider să înțeleagă nevoia creșterii engagementului?
Mădălina Bălan, managing partner Hart Consulting: “ Gradul de narcisism la nivel de conducere este foarte mare la nivel mondial. Liderii trebuie să treacă peste asta. Putem controla dinamica organizației prin calitatea liderului, putem face awareness. Dacă nu suntem atenți la ce avem în vârf, pe cine clonăm, vor fi probleme.”
Ce poate face un lider pentru a reînsufleți o comunitate?
Cristina Bica, HR specialist ISDC: “ Mai degrabă lași echipa să se resusciteze singură. Membrii discută și ajung la diverse concluzii. Cred că acele inițiative care pornesc de la membrii comunității sunt mai de succes. Regulile pot fi schimbate în timpul meciului. Am avut exemple de comunități care s-au reinventat pornind foarte mult de la responsabilitatea personală. E foarte important să fie vorba despre empowerment. Dacă o comunitatea nu funcționează, îmi asum și iau măsuri.”
