Ancorele și idealurile profesionale

Ce ne ghidează și ce ne motivează cu adevărat prin ceea ce noi facem acolo unde ne aflăm din punct de vedere profesional? Care sunt ancorele care alcătuiesc idealul tău profesional? Ai știut de la început, ai descoperit pe parcurs sau încă te afli în căutarea acestora?

Ideal ar fi să știm și să cunoaștem aceste aspecte încă de la început, pentru a avea de repere în situații de incertitudine, de (sub)motivare sau chiar și de stagnare profesională. Din acest punct de vedere trebuie să conștientizăm că nu vom fi scutiți și că e necesar să avem ancorele care să ne mențină stabili în momentul în care von întâmpina unul dintre aceste scenarii posibile.

Fiecare ancoră dominantă are un „preț” care cumva trebuie plătit..asumat, odată ce suntem tributari acestuia…consider că e esențial să știm ceea ce alegem și ce sacrificăm într-un anumit stadiu al evoluției noastre profesionale, având în permanență idealul sau idealuri noastre profesionale.

Argumente +/-

Pentru unii nevoia de securitate financiară care să le asigure libertatea și siguranța vine la pachet cu un nivel înalt de pregătire, responsabilitate, în slujba căruia trebuie alocat un volum înalt de muncă și un nivel înalt al răspunderii..Griji, stres profesional care se prelungesc dincolo de sfera profesională..Partea +: găsirea și posibilitatea de opta pentru modalități de armonizare, activități de relaxare inedite, care presupun un buget semnificativ.

Relațiile colegiale și un mediu profesional armonios, sentimentul că fac parte dintr-o adevărată echipă. Aspectul pozitiv al acestei ancore poate fi reprezentat de un bun randament profesional, siguranța de a se manifesta la adevăratul potențial. Aspectul negativ ar putea fi reprezentat de un nivel de energie crescut pentru menținerea constantă a acestui climat armonios.

Prestigiul și imaginea socială, în urma cărora persoanele ar fi dispuse la orice sacrificiu pentru a le menține intacte, la un nivel ridicat, fără cusur. Profesioniștii pot fi „urmăriți” de presiunea de a fi perfecți, de a nu da greș, de a fi mereu la înălțime..lucru care în timp își poate pune amprenta, contribuind la oboseală și stres profesional.

Dorința de a fi de ajutor, util, de a se pune mereu în slujba celorlalți, în timp poate crea sentimentul de exploatare, dependența de a face pe plac celorlalți, lucru care poate dăuna respectului și încrederii profesionale a angajatului.

Idealul profesional în termeni metaforici ar putea fi reprezentat de „umbrela” tuturor ancorelor care au însemnătate pentru noi într-un stadiu al devenirii noastre profesionale, cumva valoarea centrală, dominantă care ne pune în acțiune.

De asemenea, consider că ancorele trebuie să aibă caracterul flexibilității, și al stabilității totodată, ele sunt de un real ajutor când totul în mediul profesional poate părea sau chiar se zdruncină…cerând de la noi o reinventare și prioritizare atât în funcție de mediul intern, ceea ce ne dorim noi dar și de cel extern, reprezentat de oportunități și „amenințări”.

Despre autorul articolului, Daniela Anton

Cu o experiență de 5 ani ca profesor de psihologie și consilier psihopedagog în învățământul preuniversitar și 3 ani în calitate de psiholog în cadrul Departamentului de Consiliere Profesională din cadrul Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău, sunt o persoană iubitoare de oameni, frumos, de motivarea și implicarea celorlalți în activități cu rol de conștientizare și sensibilizare a unor aspecte despre care nu întotdeauna s-a vorbit. Preocupată de dezvoltarea personală și profesională, consider că doar lucrând cu noi înșine îi vom putea asista și îndruma pe ceilalți în procesul devenirii lor.