Freelancing sau nu?

0

Deşi am crede că “freelancer” este un termen recent ancorat în nomenclator, ei bine aflaţi că în anul 1820, Sir Walter Scott desemna un războinic mercenar medieval ca fiind un  free lance. În zilele noastre lancea este înlocuită de programare, design, fotografie, scris etc. Freelancingul a apărut din necesitatea de libertate a angajatului şi nevoia angajatorului de a delega o muncă fără un contract de lungă durată. Un articol de Monica Soare, managing partner Artwin Consulting.

   Freelancingul, un fenomen în creștere

Statisticile realizate în anul 2005 de către US Department of Labour semnalau o prezenţă a 10 milioane de contractori individuali, care la acel moment reprezentau 7.4 procente din populaţia activă a SUA. Freelancingul este la fel de important şi în Europa, între 2001 şi 2011 procentul freelancerilor a crescut cu 84%. Astfel, piaţa freelancingului este una în continuă dezvoltare şi multe companii aleg să lucreze cu contractori individuali. Cu toate astea, rolul angajatul full-time nu a încetat

Catalizatorul exploziei freelancingului a fost internetul, prin care contractorii individuali şi-au expus serviciul spre o piaţă globală, limbile de largă circulaţie şi nevoia de libertate. Cei mai mulţi freelanceri sunt nemulţumiţi de limitele impuse de un job clasic.

Piaţa freelancingul este liberă şi în creştere, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru companiile clasice de servicii, care încep să combine serviciile angajaţilor full-time cu cele ale freelancerilor. Companiile ce au ales să lucreze cu freelanceri au sesizat că acest lucru le aduce avantaje pe partea de optimizare a costurilor, deoarece sunt scutiţi de plata asigurărilor sociale, oferirea un birou, maşină sau telefon de serviciu freelancerilor.

  Ce ar putea prefera companiile

Totuşi întrebarea este ce alegi, deoarece găsirea candidaţilor ideali consumă foarte mult timp şi în angajarea pe termen lung există riscuri. Contractarea unui freelancer oferă flexibilitate şi totodată posibilitatea de a lucra cu o persoană cu un nivel ridicat de expertiză. Freelancerii sunt pătiţi cu sume fixe, în funcţie de proiect şi evitându-se plata pe tarif orar sau zilnic. Colaborarea cu un freelancer poate fi una foarte bună dacă eşti foarte clar în cerinţe, îi analizezi portofoliul şi laşi deschisă calea de comunicare pe întreg parcursul proiectului.

Este clar că asupra freelancerului nu ai control 100% şi dacă nu există comunicare se ajunge la pierdere de timp şi bani. Încă un aspect este loialitatea şi faptul că freelancerul poate să te lase baltă oricând pentru că obligaţiile sale legale sunt deseori inexistente. Angajatori şi freelanceri se întâlnesc, de regulă prin referinţe sau pe portale online precum: Elance, Guru, Freelancer.com şi oDesk. În cazul platformei Elance, în anul 2013 s-au alăturat 170.000 de companii noi la nivel global, cifra freelancerilor crescând cu peste o jumătate de million.

  Avantajele de a fi pe cont propriu:

  1. Independențacontrol asupra proiectelor și al șefilor (clienților) – Acesta este de multe ori motivul pentru care o persoană decide să intre în lumea liber profesioniștilor, pentru că își poate selecta doar proiectele care îi plac și poate decide să lucreze doar cu acei clienți cu care rezonează. În realitate, motivațiile financiare te pot aduce în situația de a “înghiți” ce vrea clientul, pentru că el este cel care plătește. Diferența majoră față de a fi angajat este data de faptul că un freelancer lucrează pe mai multe proiecte în același timp, iar greutatea unor neînțelegeri cu șeful se reduce. Poți renunța mai ușor la un proiect care nu îți place pentru că oricum mai ai alte surse de venit.
  2. Programul unui freelancer este flexibil, poate decide dacă lucrează până târziu în noapte sau participă la șendițele cu părinții de la școala copiilor. Singur decizi când ești mai productiv și când e cazul să iei o pauză. Va trebui însă să fii sufficient de matur încât să nu cazi în capcana pauzelor lungi (pentru că ești disponibil) sau a muncii exaggerate, luat de valul proiectelor.
  3. Câștiguri mai mari, este un alt miraj pentru freelanceri, pentru că el va încasa tot profitul iar tariful orar este semnificativ mai mare decât pentru un salariat. De multe ori acest lucru este o iluzie, pentru că nu se iau în calcul cheltuielile pai puțin evidente: concediul de odihnă, contribuțiile la pensii, cheltuieli cu trainingul și dezvoltarea, dar mai ales perioadele de pauză dintre proiecte.

Poate contractul de muncă este în pericol. Ceea ce ştim sigur este că poziţia angajatul full-time este bine conturată, acesta este dedicat şi loial. Pentru a-şi proteja job-ul, angajaţii sunt dispuşi să accepte roluri adiţionale pentru dezvoltarea companiei şi aduc acesteia constanţă şi siguranţă. Asul din mânecă al angajatorului este preavizul care îi oferă o perioadă în care poate analiza situaţia produsă şi căuta un înlocuitor.

Adevărata provocare faţă angajaţii full-time sunt acele obligaţii legale precum: salarii, birouri, echipamente, training şi dezvoltare. Totodată angajaţii trebuie motivaţi şi au nevoie de programe speciale de motivare fără de care productivitatea scade.

Este evident că freelancingul începe să dicteze trenduri pe piaţa locurilor de muncă. Angajatorul  trebuie să îşi analizeze opţiunile şi să deschidă ochii spre noi posibilităţi de maximizare a costurilor şi a productivităţii.

    Unde credeţi că vor duce actualele tendinţe? Va exista o simbioză între freelancing şi contractual de muncă?

COMENTARII: