Munca de acasă, de ce prinde așa greu la români

1940

  Conform unui studiu al Telework Research Network din 2013, se estima că în Statele Unite numărul angajaților care lucrează de acasă este de 30 milioane, adică 20% din piața muncii. Se estima că procentul va crește cu peste 60% până în 2018. Trendul acesta de a lucra de acasă derivă din avantajele pe care atât angajații,  cât și angajatorii încep să le vadă. Un articol de Monica Soare, Managing Partner Artwin Consulting.

  Avantaje pentru angajați

  • timp câștigat, fără nervi tocați în trafic, fără decizii zilnicie privind asortarea cămășilor sau aplicarea machiajului
  • flexibilitate: angajatul nu decide doar programul de lucru, dar și mediul – lumina, temperatura, biroul (lucrezi de pe terasă sau în curte la bunica)
  • mai puțini distractori: mulți angajați care lucrează în birou sunt demotivați că își încep cu adevărat ziua de lucru abia după ce toți colegii și-au băut cafeaua și au terminat poveștile despre ultima vacanță, serbarea copilului sau cancanurile din companie.
  • echilibru între viața personală și cea profesională:  timpul redus în trafic, eficiența crescută în timpul orelor dedicate muncii, stresul mai mic conduc la un timp mai mare și de calitate dedicat aspectelor personale – familie, sport, pasiuni.

  Avantaje pentru angajatori

Dincolo de dorințele angajaților de a avea un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională, angajatorii sunt până la urmă cei care decid în privința opțiunii de a lucra de acasă.  Această decizie are întotdeauna la bază avantaje care pot fi cuantificate financiar:

  • reduceri semnificative de costuri – cu chiria spațiului de birou, utilități, curățenie, mobilier, cafea, papetărie etc.
  • timpul – probabil ca vom fi uimiți dacă vom cuantifica exact care este valoarea salariilor plătite pentru timpul în care angajații își „lungesc” cafeaua de dimineață. Se spune chiar că lucrul de acasă îi face pe unii angajați mai responsabili, se simt oarecum vinovați că „stau acasă” și vor să-și justifice mai bine salariul primit, compensând cu o muncă mai intensă și extinsă.
  • retenția crescută a angajaților: oamenii maturi apreciază beneficiul de a lucra de acasă, se simt motivați și vor dori să păstreze acest beneficiu.Monica Soare 10

 De ce în România, tendința este mai redusă?

Sectorul IT s-a dezvoltat exploziv în România ultimilor 10 ani și cred că este cel care a deschis drumul către lucrul de acasă într-o proporție mare, pentru că este domeniul în care e cel mai ușor de implemetat.

Pe de o parte, lipsa de specialiști au determinat companiile să fie mai flexibile la cerințele angajaților privind lucrul de acasă pentru a-i ține motivați pur și simplu au găsit candidați potriviți în orașe  în care compania nu are birou. Pe de altă parte, în IT pentru a-ți face bine treaba cel mai important este să ai un calculator bun și conexiune la internet. Deci barierele de implemetare sunt minime.

Și totuși, chiar multe din companiile de IT au revenit asupra acestei flexibilități și încearcă să o limiteze la un orar zilnic de lucru mai lejer, cu posibilitatea de a alege ora de încpere și terminare a programului de lucru.

 Principalele direcții

Extinderea limitată a lucrului de acasă în România pare a veni din două direcții:

  • pe de o parte, angajatul român vine dintr-un sistem de educație bazat pe constrângeri și pedepse: fiind foarte multă materie, aproape imposibil de acoperit, am fost educați să lucrăm bine mai mult sub presiunea “șefului” (adică profesorului) și să fim conștiincioși doar când urmează să fim evaluați (adică notați). Astfel, de multe ori angajatul român care lucrează de acasă nu este eficient pentru că nu are o monitorizare strictă, cineva care să îi urmărească îndeaproape programul și progresul pe proiecte. Pentru a a avea succes ca angajat de acasă, trebuie să fii conștiincios, riguros, să delimitezi bine timpul personal de cel de serviciu. E posibil ca unii dintre noi să nu avem încă aceste deprinderi de auto management.

 

  • pe de altă parte, managerul vine și el din același sistem de educație, din care puțin probabil să fii deprins abilități de comunicare, empatie sau relaționare. Mediul încuraja stilul dictatorial în care profesorul are ultimul cuvânt, iar elevul trebuie să fie obedient. Ce fel de manageri am creat? Manageri care pornesc de la ideea că angajatul trebuie urmărit, iar micromanagementul este soluția care rezolvă problemele. Și le rezolvă, dar pe termen scurt. Managerul are de multe ori senzația că pierde controlul, dacă nu își vede zilnic echipa. Pentru a coordona angajați care lucrează de acasă, managerul trebuie să își dezvolte abilități mai bune de comunicare și motivare, în ciuda aparențelor că acestea nu ar mai fi relevante pentru echipele virtuale.
COMENTARII:

Comments are closed.