Studiile de specialitate relevă faptul că în România există un stil de leadership preponderent autocratic, genul șefului atotputernic care “le știe pe toate”, ia decizii arbitrare și așteaptă, în schimb, loialitate din partea subordonaților săi.
Stil păgubos de a conduce
Speakerul internațional Jim Bagnola, expert în leadership, consideră acest stil de a conduce unul păgubos pentru companie. Soluția lui este un sistem bazat pe parteneriat, în care toți membrii organizației să fie, la rândul lor, lideri.
În studiul lor “Management in Eastern Europe”, economiștii britanici Vincent Edwards și Peter Lawrence susțin că managerii din România adoptă un stil de a conduce bazat pe conceptul de “mână forte”, considerat cel mai potrivit pentru stabilitatea companiei. Stilul autocratic produce, într-adevăr, stabilitate, dar este și garantul succesului? Americanul Jim Bagnola consideră că nu, ba dimpotrivă, se poate dovedi perdant pe termen lung.
“Când vorbim de succes în afaceri, tindem să ne raportăm la departamentele de marketing, vânzări, finanțe și tehnologie, însă aș vrea să uităm de această reţetă veche, deoarece cele mai multe organizaţii eşuează. Nu neapărat din cauza acestor departamente dar nici nu obţin un avantaj competitiv dacă aplică metodele bine cunoscute”, spune Jim Bagnola, trainer internațional cu o experiență de peste 10 ani în lucrul cu managerii români.
Tipuri de leadership
La nivel global, Bagnola identifică două mari sisteme de leadership, egalitarist și ierarhic. Stilul egalitarist este cel în care managerul este un facilitator între angajaţi.
“Organizația tinde să aibă o structură mai plată și sare de multe ori de nivelurile ierarhice. În acest caz, este în regulă să-mi contrazic şeful, chiar și în public. Este posibil ca project managerii unui department să demareze proiecte fără aprobarea managerului. Este acceptat să comunici pe e-mail cu manageri pe poziţii mai înalte sau mai joase decât tine”, explică specialistul.
La polul opus este stilul ierarhic. “În acest caz managerul este puternic și este totodată conducătorul. Raportarea este foarte importantă și organizația are mai multe niveluri ierarhice. Comunicarea urmează de multe ori linii prestabilite. Angajații subscriu la părerea managerului în public. Au nevoie de aprobarea sa înainte de a demara un proiect”, afirmă Bagnola.
Sistemul de a conduce din România, în schimbare
Până în ultimii ani, în România s-a adoptat stilul ierarhic, dar acest mod de a conduce este pe cale de a se schimba, odată cu deschiderea față de valorile occidentale, crede trainerul american.
“În ultima perioadă, am cunoscut mai mulți manageri români care au adoptat un stil de mijloc, situat între cele două extreme (stilul ierarhic şi stilul egalitarist). De ce? Pentru că în 1989 s-au mutat din comunism în democraţie. Au adoptat engleza ca a doua, a treia și chiar a patra limbă. La fel ca olandezii, nu vorbesc doar o engleză excelentă, dar ştiu de asemenea şi multe alte limbi”, mai spune specialistul.
Un nou stil de a conduce
Jim Bagnola propune managerilor români un stil nou de a conduce, pe care el îl denumește “Leading is everybody’s business”. “Este stilul pe care îl propun şi care înclină spre stilul egalitarist, dar poate include elemente ale mai multor stiluri enumerate mai sus. “
Prima provocare este de a privi leadership-ul dintr-o altă perspectivă. Ce este de fapt leadership-ul ca ştiinţă? Amintiți-vă că o știință trebuie să fie transferabilă și să rămână cât mai intactă în cât mai multe culturi. Puneți-vă această întrebare: Care este acea condiţie absolut necesară pentru ca o persoană să fie lider? Răspuns: Un adept sau adepți. Un lider adevărat are persoane care îl urmează (followers). Aceasta este prima premiză științifică”, precizează Jim Bagnola.
Premiza numărul doi reiese din răspunsul la următoarea întrebare: ce urmează oamenii de fapt, titlurile sau alţi oameni? “ Ei urmează persoana. Oamenii nu urmează titluri. Ei pot respecta titluri. Titlurile nu garantează faptul că oamenii te vor urma. Pentru a avea adepți, un lider trebuie să aibă abilități de a construi relaţii interumane”, adaugă trainerul.
Premiza numărul trei: Leadership-ul nu înseamnă doar un grup de directori ai unei organizații. “La o analiză mai atentă a acestei ştiinţe, constatăm că leadership-ul este un domeniu de interacțiune permanentă între lider și adepți. Leadership-ul nu se referă doar la lider. Liderul nu poate face nimic fără adepții. În acest sens, un alt cuvânt pentru leadership este parteneriat. Leadership-ul este un parteneriat între lider și adepți”, concluzionează Bagnola.
Comments are closed.