Universitățile își reconsideră rolul în pregatirea consilierilor școlari responsabili de dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenți.
UNICEF în România și Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca prin Facultatea de Psihologie și Stiințe ale Educației au organizat la dezbaterea „Abilități non-cognitive la adolescenți”. Evenimentul a avut loc în contextul recomandărilor studiului realizat de către UNICEF și Asociația ROI in anul 2016.
Implicare în formarea de specialiști
Concluziile studiului au reliefat importanța dezvoltării unor programe de intervenţie care să vizeze formarea profesioniştilor din toate sectoarele (cadre didactice, cadre sanitare şi asistenți sociali) pe teme legate de abilitățile non-cognitive, printr-o actualizare a ofertei de formare inițială.
UBB Cluj-Napoca, parteneriat cu UNICEF
Ca urmare a acestor recomandări, Universitatea Babeș-Bolyai și UNICEF în România au dezvoltat un parteneriat in vederea derulării unui proiect. În cadrul acestui parteneriat experți din cadrul Departamentului de psihologie al UBB au asumat reconsiderarea curriculei de formare inițială a studenților la psihologie și a masteranzilor înscriși la programele destinate formării consilierilor școlari astfel incât sa rezulte un accent explicit asupra strategiilor de dezvoltare a abilităților non-cognitive la copii și adolescenți.
Mai mult, prin proiect se urmărește, atât identificarea existenței unor componente curriculare care vizează dezvoltarea abilitaților non-cognitive în planurile de învățămănt ale altor universități cât și explorarea posibilității de extindere a unor astfel de practici la nivelul tuturor facultăților de psihologie din țară.
Nevoia dezvoltării abilităților non-cognitive
Cele mai recente cercetări psihologice, dar și experiența practică a consilierilor au evidențiat importanța abilităților non-cognitive și a rezilienței în dezvoltarea copiilor, inclusiv a adolescenților. Abilitățile non-cognitive sunt competențe care pot fi dezvoltate, având un rol important în ajutarea adolescenților să reușească în viață și pentru a evita comportamentele la risc. Printre abilitățile non-cognitive cele mai utile adolescenților menționăm: optimismul, motivația, auto-control, perseverența, integritatea și curiozitatea.
Reziliența este definită ca fiind capacitatea unei persoane de a depăși situațiile dificile. Totodată, abilitățile non-cognitive au potențialul de a îmbunătăți performanțele școlare ale adolescenților, de creștere a nivelului de integrare socială și bunăstare a tinerilor, în special a celor proveniți din medii defavorizate.
Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Acad. prof.univ.dr. Ioan-Aurel Pop, a subliniat importanța implicării psihologilor și a consilierilor școlari în dezvoltarea unor programe care să susțină dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenți. Aceste inițiative susțin o dezvoltare armonioasă a tinerilor, prin completarea competențelor domeniu specific cu cele de interacțiune umană.
Programe pentru dezvoltarea inteligenței emoționale
În opinia UNICEF în România, programele destinate copiilor și adolescenților trebuie să includă și dezvoltarea inteligenței emoționale și a abilităților non-cognitive. Astfel, adolescenții pot evita comportamentele la risc, precum consumul de alcool, tutun. Profesioniștii din domeniile psihologie și științe ale educației, în special consilierii școlari, pot sprijini adolescenții, îndeosebi pe cei mai vulnerabili, să își dezvolte aceste abilități.
Numărul crescut de universități care, prin experți și decidenți, au participat la această primă întâlnire de lucru pentru a identifica potențialele modalități de îmbunătățire și îmbogățire a curriculei de formare pentru consilierii școlari reprezintă un indicator al interesului față de importanța abilităților non-cognitive la copii și adolescenți.
Participanții la această dezbatere au fost de acord ca este necesară o reconsiderare a curriculumului de formare universitară, inițiala și continuă, a consilierilor școlari astfel incât acesta să includă explicit conținuturi și strategii de dezvoltare a abilităților non-cognitive. Eficiența oricaror programe de intervenție, fie preventivă, fie curativă, atunci când ele se adresează adolescenților, este sensibil dependentă de nivelul de expertiză a consilierior școlari, de calitatea competențelor acestora sunt însă responsabile cadrele didactice universitare care i-au format.
La eveniment au fost prezenti reprezentanții facultăților de psihologie din Cluj-Napoca, București, Iași Timișoara, Oradea, Brașov și Sibiu, reprezentați ai Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (Cluj, Maramures etc), ai Casei Corpului Didactic, precum și alți practicieni.
