În interviul de astăzi, vă prezentăm povestea Ioanei Drăgan, un medic român care, deși a studiat în afara țării, a ales să revină în România pentru a profesa și pentru a contribui la sănătatea femeilor de aici.
Cum ați decis să deveniți ginecolog și care au fost principalele motive care v-au condus către această specializare?
Am ales această specializare, obstetrică-ginecologie, pentru că este singura specializare în care majoritar aduci vești bune pacienților. Obstetrica, ramura specializării mele, care se ocupă cu urmărirea sarcinii, este, cred și acum, după 12 ani, cea mai frumoasă meserie din lume. Ce poate fi mai frumos decât să urmărești formarea unei vieți, dezvoltarea unui copil dintr-o masă de celule, bucuria părinților atunci când își țin pentru prima dată în viață pruncul, emoția din ochii mamelor când aud pentru prima dată inima bebelușului lor ne-născut. Ginecologia se ocupă de sănătatea femeii, în toate perioadele vieții ei și este o specializare ce poate include multe ramuri, sub-specializări ce se intersectează foarte frumos cu alte ramuri din medicină. Fac referire aici la uro-ginecologie, oncologie-ginecologică, estetică-ginecologie, ginecologie pediatrică, infertilitate, reproducere umană asistată. Practic, în calitate de specialist în obstetrică-ginecologie, poți să îți alegi formarea pe oricare dintre aceste ramuri, în funcție de harul tău.
Care sunt cele mai mari provocări și satisfacții ale profesiei de ginecolog, din perspectiva dumneavoastră?
Cele mai mari satisfacții vin pe partea de medicină fetală și pe partea de infertilitate. În medicină materno-fetală se întâmplă adesea, mai ales când ești supraspecializat pe această ramură, să primești multe cazuri pentru second-opinion medical. Vorbesc aici despre pacienți care deja au efectuat investigații ecografice în sarcină unde au primit diagnostic prezumtiv, nefavorabil sau cu prognostic rezervat și care se prezintă pentru second-opinion. Atunci apar satisfacțiile cele mai mari: să poți să pui un diagnostic corect, să înțelegi complexitatea cazului, să înțelegi particularitățile părinților și dorințele acestora și să poți să ii consiliezi într-o manieră personală, aplicată situației în cauză. Nu de puține ori însă se întâmplă ca diagnosticul de trimitere, care de la început fusese un diagnostic prezumtiv, să nu se adeverească – acelea sunt momentele de bucurie maximă din cabinet. Simți ușurarea și optimismul părinților, iar asta mă încarcă cel mai mult.
Cele mai mari provocări sunt, în medicină fetală, cazurile unde suspectăm o problemă majoră de sănătate a fătului prin semnele indirecte pe care le vedem ecografic, însă toate eforturile noastre multidisciplinare nu pot să ajungă la un diagnostic de certitudine. Atunci e cel mai greu: nu știi care este diagnosticul și deci nu știi cum să consiliezi pacienții. Toată lumea este într-o ceață. În ginecologie, provocările vin pe partea de infertilitate. Din păcate, la ora actuală, din ce în ce mai multe cupluri se confruntă cu infertilitatea, iar vârsta înaintată la care ajung adesea la medic face ca șansa de succes a acestor cazuri să fie mult mai redusă.
Cum vedeți evoluția și schimbările în domeniul ginecologiei în ultimii ani?
În toate domeniile din medicină lucrurile au progresat fantastic grație progreselor tehnologice. Poate cele mai importante în domeniul meu sunt: tehnicile chirurgicale prin laparoscopie și robotică, operațiile endoscopice minim invazive cum este histeroscopia, genetica medicală cu posibilitatea diagnosticului unor boli rare, tehnica laser cu aplicații extinse în ginecologia estetică și nu în ultimul rând ecogarfia care a ajuns la o acuratețe a imaginii foarte apropiate de realitatea anatomică.
Un alt progres fantastic este în telemedicină: posibilitatea de a stoca și trimite analize medicale și investigații imagistice la distanță, către alte centre terțiare pentru consulturi interdisciplinare sau second-opinion.
Mă aștept ca în curând AI (artificial intelligence) să aibă o creștere exponențială și în medicină, efectuând partea de triaj medical sau de orientare în vederea diagnosticului diferențial.
Care sunt cele mai recente progrese în domeniul ginecologiei care vă entuziasmează cel mai mult?
Cel mai recent progres medical este din partea chirurgiei miniminvazive: laparoscopia și endoscopia ginecologică au văzut progrese fantastice în ultimii 10 ani în primul rând prin dezvoltarea unor instrumente medicale mult mai specifice și mai fiabile, cât și prin inventarea unor noi tehnici chirurgicale minim invazive pentru o serie de afecțiuni medicale care până mai acum câțiva ani erau rezervate exclusiv chirurgiei clasice.
Apoi este domeniul uroginecologiei unde tehnicile medicale minim invazive și-au dovedit utilitatea în prevenția și tratamentul unor afecțiuni precum atrofia vaginală, incontinență urinară și infecțiile urinare și vaginale recurente. Dintre acestea, cele mai notabile sunt LASER CO2, PRP, BOTOX-ul.
Aveți multe studii în țară și în afara țării. Necesită această specializare noi și noi pregătiri sau e de ajuns ce ați învățat până acum?
Un medic are de învățat toată viața tocmai pentru că în medicină, poate mai mult decât în orice alt domeniu științific, lucrurile evoluează și se schimbă constant. Baza formării medicale este însă extrem de importantă și de aceea consider că mai bine de 90% din know-how-ul meu este datorat supraspecializării pe care am făcut-o în Marea Britanie.
Care sunt cele mai semnificative schimbări pe care le-ați observat în privința percepției societății din România asupra sănătății reproductive și a îngrijirii ginecologice?
În ultima perioada se pune accent din ce în ce mai mult pe prevenție în ginecologie și de aceea am observat un număr din ce în ce mai mare de femei care se prezintă la consultul ginecologic asimptomatic, pur în scop de screening și deci ca măsură de prevenție a apariției unor boli în sfera ginecologică. În același timp a crescut adresabilitatea tinerilor către ginecolog, lucru de admirat, pentru că asta înseamnă o educație sanitară și sexuală mult mai riguroasă în perioada adolescenței. Aceste femei tinere sunt deschise la discuții libere despre sănătatea reproductivă, înțeleg ce înseamnă bolile cu transmitere sexuală, sunt curioase despre măsurile de prevenție și adoptă mult mai ușor decât în trecut vaccinarea pentru HPV.
Cum gestionați situațiile delicate, cum ar fi informarea unei paciente despre o problemă de sănătate gravă sau dificultatea de a rămâne însărcinată?
Situații dificile apar zilnic în cabinetul meu: fie că vorbim de probleme de infertilitate, de pierderea unei sarcini sau de diagnosticul unei afecțiuni fetale pe parcursul evoluției sarcinii. De fiecare dată când sunt pusă în fața unei astfel de situații, mă gândesc cum mi-ar face mie bine, ca pacient, să îmi fie explicată situația: cu calm, claritate și empatie. Este foarte important ca pacientul să primească informațiile într-un mod structurat, pe înțelesul lui, empatic și cu accent pe modalitățile de tratament și prevenție. De asemenea, o întrebare care apare frecvent este “ DE CE EU? ”; și aici este flerul doctorului să știe să explice pacientei, într-un mod personal, care sunt cauzele care au putut duce la acea situație medicală.
Care sunt cele mai importante sfaturi pe care le puteți oferi femeilor pentru menținerea sănătății reproductive?
Cel mai important sfat este PREVENȚIA: să efectueze controale ginecologice periodice și/sau la nevoie; să nu se trateze singure după ureche sau conform schemei de tratament al unei prietene.
E mai ușor să fii medic ginecolog femeie în România față de un bărbat? Mai există preconcepții?
Cred că odată cu emanciparea femeii, în ultimii 20-30 de ani, este mult mai ușor să fii femeie ginecolog. Femeile puternice își doresc să fie îngrijite de femei la fel de puternice în domeniul lor. Sunt anumite subspecializari și în ginecologie care au rămas mai mult rezervate barbatiilor decât femeilor, cum este de exemplu oncologia ginecologică și sunt altele, ca de exemplu infertilitatea și reproducerea umană asistată, unde mai mult de 80% dintre medicii cunoscuți din România sunt femei.
Ținând cont că site-ul nostru se numește #AllAboutJobs, aș vrea să ne spuneți când ar trebui o femeie să între în concediu prenatal mai devreme decât perioada standard?
Eu îmi sfătuiesc toate pacientele care sunt în deplină stare de sănătate să lucreze cât pot de mult în timpul sarcinii: munca le oferă un echilibru și o stabilitate intelectuală care este importantă pe parcursul sarcinii.
Sunt însă și situații patologice: sângerările vaginale în timpul sarcinii, colul scurt, amenințarea de naștere prematură, contracțiile uterine care pot indică încetarea activității și intrarea în concediu de risc maternal.
Despre Ioana Drăgan Dorobanțu, medic ginecolog
Ioana Drăgan este medic specialist obstetrică-ginecologie, cu peste 12 ani de experiență, specializată în diagnoză materno-fetala la King’s College în Londra, a studiat și a profesat la Londra sub atenția și supravegherea renumitului profesor Kypros Nicolaides, unul dintre pionierii medicinei materno-fetale. Dr.Drăgan a lucrat în domeniul public, dar de peste 6 ani activează în domeniul privat, având peste 10.000 de pacienți mulțumiți.
Deși ar fi putut profesa în țări precum: Anglia, Franța sau Elveția, a ales să revină acasă pentru a oferi femeilor însărcinate din România expertiza ei, fiind destul de nișată medicina prenatală pe care o practică.
CURSURI & PREGĂTIRE PROFESIONALĂ:
• 2022: IMS- 18th World Congress of Menopause
• 2016: The 15th World Congress in Fetal Medicine, Palma de Majorca
• 2015: The 14th World Congress in Fetal Medicine, Creta, Grecia
• 2014: The second Romanian Congress for Ultrasound in Obstetrics and Gynecology , Iasi, April 2014.
• 2013: The 12th World Congress in Fetal Medicine, Marbella
• 2013: Advances in Fetal Medicine Course, London
• 2013: Advances of 3D Technology in Obstetrics
