Inceputul de an vine pentru unii din noi cu o mobilizare si cu un suflu nou care ne da sperata ca putem muta muntii din loc. Ne facem planuri pentru un an intreg, ne trasam obiective marete si ne apucam de treaba. Din pacate, rareori ni se intampla sa realizam tot ce ne propunem si acest lucru ne creeaza de multe ori frustari si o demotivare la inceputul anului urmator cand vrem iar sa ne trasam obiectivele si sa ne facem planurile din nou. Un an pare un timp destul de lung, insa e asa de scurt in ultima perioada!
Planuri marete vs. obiective realiste
Am facut si eu aceleasi planuri an de an, mi-am propus cele mai frumoase vise, am dus unele la capat, insa majoritatea nu am inteles de ce nu le-am realizat. Pana intr-un an cand mi-am propus sa fac o schimbare majora in ceea ce priveste planul pentru anul ce venea. Am decis sa nu mai fac planuri cu ce voi face, ce voi realiza. Am decis sa fac un singur plan cu ce nu voi mai face in acest an. In fiecare din noi exista o nemultumire legata ori de job ori de viata personala.
Daca va trasati un singur obiectiv pe plan personal si unul singur pe plan profesional cu ce nu veti mai face, focus-ul vostru va fi doar pe aceste obiective si in jurul lor se creeaza automat si planul cu “ce sa fac ca sa nu mai fac acest lucru”. Parca lucrurile sunt mai clare atunci cand va propuneti sa evitati un lucru. Pentru mine planul s-a creeat automat in jurul lor, fara sa-l scriu neaparat pe hartie si sa-l detaliez. Aveam in minte ce nu mai vreau sa fac in anul acela si a fost pentru prima data cand mi-am realizat planul 100%.
Schimbarea necesară
Din cand in cand schimbarea e necesara pe toate planurile. Dar daca aveti un obiectiv mare (de ex “ sa nu mai stau in chirie si sa-mi cumpar un apartament”) trebuie sa fiti obiectivi in primul rand: pot sa fac asta? Am resursele necesare? Sau e doar un obiectiv de dorit si nu de realizat? Nu va propuneti ceva ce nu puteti realiza in acel an, ci ceva ce puteti realiza si va ajuta sa va indepliniti un plan maret in urmatorii 2-3-4 ani.
Un articol de Aneta Neagomir, specialist în resurse umane.
