Anul 2017 a început bine pentru angajaţii din România care lucrează pe un salariu minim pe economie. Noutatea pe care o aduce Guvernul, este creşterea salariului minim cu 16% – adică 1450 RON, cu 140 RON în plus fata de anul precedent.Aproximativ 1.6 milioane de românii beneficiază de pe urma acestei decizii.
Totodată, beneficiarii indemnizaţiei minime de creştere a copilului, precum şi cei care primesc stimulentul de inserţie (banii pe care îi primesc părinţii care realizează venituri impozabile înainte de expirarea concediului pentru creşterea copilului), se numără şi ei printre cei care se vor bucura de această mărire de salarii.
Un alt efect vizibil al creşterii salariului minim pe economie este creşterea valorii unui punct de amendă de circulaţie la 145 lei. Cum ne va afecta acest lucru? Păi, de exemplu, amenda pentru nepurtarea centurii de siguranţă va ajunge la 300 de lei, întrucât 1 punct de amendă însumează 10% din salariul minim pe economie.
O prima consecinţă pozitivă a acestei modificări salariale este faptul că peste 1 milion şi jumătate de români vor primi „în mână” 1.065 lei lunar faţă de 925 cât încasau până acum.
Totuşi, această creştere a salariului minim, aduce îngrijorare în rândul angajatorilor care, în unele cazuri, mai ales în orașele mai mici sau în mediul rural, vor fi nevoiţi să facă primele disponibilizări de personal şi chiar concedieri.
Patronii nu sunt neapărat împotriva acestei creşteri, însă aceştia sunt de părere că odată cu ea trebuia să existe şi măsuri compensatorii pentru angajatori, cum ar fi spre exemplu micşorarea CAS.
De la 1 februarie, pentru un angajat cu salariul minim brut pe economie de 1.450 de lei, patronii trebuie să scoată din buzunar, cu tot cu contribuţiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei în loc de 1.538 lei.
Domeniile Productie (panificaţie, confectii/textile etc), sunt afectate cel mai tare de cresterea salariului minim pe economie. Patronatele au făcut deja majorări la produse, cu pana la 10% tocmai pentru a compensa creşterea costurilor forţei de muncă. Teoretic, rămânem la acelaşi nivel si ce dăm cu o mâna, luăm cu cealaltă. Specialiştii ne avertizează că astfel de scumpiri nu se vor opri aici şi că vor afecta şi alte produse şi servicii.
În general, există două argumente fiscale şi sociale cu privire la salariul minim pe economie.Furnizorii văd un salariu minim ca o povară plasată asupra întreprinderilor mici, în timp ce cererea susţine că salariile stabilite prea mici, vor duce la niveluri mai ridicate de sărăcie.
Mediul afacerilor mici
In general, marii angajatori, multinationalele care ofera locuri de munca in Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Brasov etc., nu vor fi foarte afectati de aceasta majorare. Salariul minim afectează în mod direct întreprinderile mici, deoarece o mare parte din câştigurile lor merg direct către plata cheltuielilor de exploatare, cum ar fi echipamente, consumabile, închiriere sau ipotecare, linii de credit, inventare şi salariile angajaţilor. Singurul cost mai mare pentru întreprinderile mici sunt acestea din urmă; salariile angajaţilor şi beneficiile sunt, de asemenea, unele dintre puţinele costuri care pot fi controlate. Cu toate acestea, dacă este pus în practică un salariu minim mai mare, întreprinderile mici trebuie să angajeze mai putin personal sau să reducă dimensiunile pentru a se conforma legii salariului minim, care are un impact direct asupra ratei somajului.
Piaţa forţei de muncă
Munca este o marfă şi, prin urmare, este supusă forţelor pieţei. Dacă salariul minim este crescut de guvern, mulţi angajati calificaţi şi educaţi vor dori, de asemenea, creşteri salariale, in timp ce persoanele necalificate şi fără studii, vor primi un salariu mai mare nu din cauza forţelor pieţei, ci datorită politicii guvernamentale. Acest lucru creşte volatilitatea de pe piaţa forţei de muncă, întrucat angajaţii calificaţi şi cu experienţă sunt obligaţi să-şi reevalueze valoarea.
Un articol scris de reprezentanții www.infomunca.ro
Comments are closed.